Prima zi dintr-un capitol nou. Te-am tot plimbat prin locuri exotice, însă de data aceasta te plimb pe unde mă plimbă și pe mine viața. Și nu pentru că mă las dusă „în derivă”, ci pentru că aleg să mă concentrez asupra unui țel și sunt curioasă și entuziasmată să văd care este procesul. 
Te invit și pe tine să urmărești această poveste și, împreună cu ea, să te bucuri de propriul tău proces de conștientizare și dezvoltare personală. Poate aparent este o poveste despre mine, însă, cu siguranță este foarte mult despre tine.
Citește mai departe dacă și tu crezi despre tine că ești insuficient de bun(ă), pregătit(ă), capabil(ă), frumos(oasă), deștept(eaptă), dacă te-ai sabotat cu succes în multe situații din viața ta, dacă adesea îi pui pe alții pe primul plan, dacă ai tendința de a procastina sau de a amâna să iei decizii importante pentru tine, sperând că le va lua altcineva în locul tău… Să mai zic? 
Am pornit pe un nou drum, deși părea că am un super succes în carieră și cei din jur mă vedeau doar ca pe „dansatoarea”/ „profa de dans”, etichete ce îmi alimentau încă ego-ul și îmi îngreunau mersul prin viață. La figurat, dar și la propriu. Am avut suferințe fizice greu de suportat și fără explicații medicale. Iubesc dansul în continuare, însă acum, dansul a devenit sacru. Privesc din altă perspectivă și ofer cursuri de dans în cu totul altă manieră și în cu totul alt scop. 
Continui să merg pe drumul pe care simt chemarea și ghici ce? M-am întâlnit la fiecare al 3-lea pas, cu toate umbrele mele, ca mai apoi să mă identific cu ele, la fiecare pas, până ce am încetat să mai fac pași. Comparația cu cei din jur și mai ales cu cei pe care îi consideram a avea succes, defavorizându-mă pe mine, prin scoaterea la suprafață a tuturor umbrelor, a tututor neajunsurilor și insuficențelor din subconștient, aceștia au fost demonii care m-au ținut departe de a progresa cu elanul cu care pornisem inițial.
Și îți povestesc toate acestea pentru că iată, mai sunt și alții ca tine și știu cum este să ai nevoie de o licărire de speranță și încredere. 
Acum înțeleg că fără acești demoni, nu aș fi fost aici, la fel de bine cum fără toate darurile divine cu care am fost înzestrată, nu aș fi fost aici.
Pentru că binele și răul sunt doar niște concepte inventate de om, pentru a se direcționa și orienta prin existanța sa, însă binele și răul înseamnă, de fapt Dumnezeu.
Azi e o zi caniculară și simt căldura cu tot corpul 
: de la transpirație până și sub limbă, la starea aceea de simți că te lipești de orice, la leneveală în gândire și mișcare, la foame dar fără poftă de mâncare… și totuși m-am mobilizat să merg pe drumul pe care doresc să merg și refuz să mai ascult ego-ul care mă îndeamnă la procastinare, suflându-mi încă tot felul de scuze: că nu e camera/unghiul/vocea/coafura bun/bună, că informație e cum e, că alții fac mai bine, că bla bla bla… 
Și îl numesc pe acest ego „Bob” și îi zic: „Mulțumesc că îmi amintești toate acestea. Știu că ai cea mai bună intenție: de a scoate cea mai bună versiune a mea. Acum am nevoie să fac, să iau decizii și să fiu așa cum sunt, căci sunt în perfectă siguranță în momentul prezent. Hai să învățăm împreună ceva nou!”. Și îi ofer o îmbrățișare și ghici ce?! Pur și simplu, Bob amuțește.
Astfel că astăzi îți las aici un link către pagina mea de terapeut, unde am încărcat un nou material video, pe care îl consider valoros și pe care îl ofer gratuit pentru tine, pentru prietenii tăi, pentru cei ce au nevoie de o sclipire de sperață, alinare sau poate un șut în fund, pentru a se mobiliza pe calea propriei dezvoltări personale.
https://www.facebook.com/share/v/dYwr6DwFk3kE4Ko4/
Îți mulțumesc că m-ai citit! 
Și cum poate fi mai bine de atât? 
The feminine concept 